Adresa -NEPI - Shoping City Galati

Daca va mai aduceti aminte acum ceva vreme cu surle si trambite se anunta construirea unui mall in Galati. Acest mall trebuia sa aibe in componenta si un cinamatograf dupa planurile initiale. Noi am luat decizia sa corespondam cu investitorul legat de pozitia lor asupra investitiei.

Mă numesc Bogdan-Radu Brînzan și sunt președintele Asociației Galați, orașul meu, un ONG care și-a propus apărarea intereselor comunității gălățene în raport cu autoritățile locale.Unul dintre obiectivele importante este și readucerea cinematografelor în oraș, fiind cunoscut faptul că gălățenii sunt obligați să se deplaseze în orașele vecine pentru a viziona un film, fapt inacceptabil. Cinematografia înseamnă normalitate, civilizație, este un act de cultură, de care gălățenii sunt privați. Drept urmare, am declanșat o campanie în presă, televiziuni, facebook, intitulată VREM CINEMATOGRAF ÎN GALAȚI! prin care dorim să sensibilizăm administrația locală să se implice în rezolvarea acestui deziderat al miilor de locuitori ai orașului Galați.
Am trimis Primăriei Galați petiții, adrese, am dat interviuri în presă, tv, prin care am solicitat preluarea spațiilor RADEF, modernizarea și redarea lor circuitului cultural cu destinația de cinematografe, sau renegocierea cu dezvoltatorul NEPI, construirea unui Cinema City, așa cum ni s-a promis,la mall-ul de pe b-dul G.Coșbuc.
Rugămintea noastră este să ne precizați dacă au mai existat discuții cu administrația orașului Galați, în legătura cu construirea unui Cinema City, dacă au fost avansate termene, detalii depre acest proiect, concret, dacă va mai fi construit, sau nu, dacă mai putem spera să intrăm și noi în rândul orașelor civilizate din țară.
Vă multumim pentru înțelegere!

Cu aleasă considerație

Galatiul - Prima raza de soare mai serioasa

Va multumim domnilor alesi pentru "grija" fata de noi

* Compania americană urma să facă 300 de angajări la Parcul de Soft, însă, după un accident pe drumul spre Galaţi, investiţia a fost suspendată * "Condiţii vitrege pe piaţă": lipsa unei infrastructurii moderne de transport alungă investitorii

Preluare Viata Libera Galati - Liviu Ghinea 

Galaţiul, ca judeţ, se poate lăuda cu un lung şir de investiţii ratate, investiţii ce ar fi creat zeci de mii de locuri de muncă şi ce ar fi adus venituri semnificative la bugetul local. Incompetenţa autorităţilor, delăsarea sau interesele obscure, transformă Galaţiul încet, dar sigur, într-un pol al sărăciei. „Faultarea” mediului economic de către politică aduce deservicii uriaşe comunităţii şi are un efect de bumerang, resimţit de absolut toate palierele sociale. Cele 40 de milioane de euro şi 3.000 de locuri de muncă aduse de japonezii de la Yazaki şi pierdute în detrimentul Brăilei nu sunt un caz singular.
Cătălin Fetecău, decanul Facultăţii de Inginerie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” Galaţi, prezent în cursul acestei săptămâni la dezbaterea organizată de „Viaţa liberă” şi asociaţia Danube Media Center, pe tema ocupării forţei de muncă, a avertizat, spre exemplu, că în următorii ani, în cazul în care nu se vor face paşi importanţi dinspre politic înspre economic, inclusiv mediul universitar gălăţean ar putea dispărea. „În acest moment, Universitatea Dunărea de Jos are un număr de aproximativ 12.000 de studenţi, faţă de 17.000, cât aveam la începutul crizei. În acest ritm, în 10-15 ani, în cazul în care mediul economic nu va fi sprijinit, şi mediul universitar s-ar putea stinge”, a explicat acesta.

General Electric şi Parcul de Soft

Începând din anul 2008, Galaţiul ar fi trebuit să devină unul dintre punctele importante pe harta subsidiarelor General Electric, una dintre cele mai importante firme la nivel mondial, firmă cu domenii diversificate de activitate. Motoare de avioane, soft, industria petrolieră, căi ferate, toate se găsesc în portofoliul mamutului american. Cu câteva milioane de euro investiţi, cei de la General Electric urmau să-şi aducă pe malurile Dunării una dintre subsidiarele ce se ocupau de soft. Compania urma să facă 300 de angajări la Galaţi şi să închirieze un etaj din Parcul de Soft. Părea că nimic nu mai are cum să oprească vărsarea banilor spre malurile Dunării. Numai că, exact ca în legile lui Murphy, lucrul care putea merge prost a mers prost.

„O delegaţie a lor a aterizat la Bucureşti şi veneau spre Galaţi pentru a perfecta actele. Pe drum, în apropiere de Slobozia, au avut un accident de maşină. Şeful delegaţiei, care era un american, a întrebat atunci dacă drumurile sunt la fel până la Galaţi. Când a primit un răspuns afirmativ, a spus că nu are rost să semneze actele în aceste condiţii, a întors maşina şi duşi au fost”, ne-a declarat Marian Filimon, preşedintele Patronatului IMM-urilor din Galaţi.
Bineînţeles, pentru a nu supăra pe nimeni, cei de la General Electric au trimis o comunicare către Primăria Galaţi, prin care a informat municipalitatea că îngheaţă momentan investiţia, datorită "condiţiilor vitrege de piaţă".

“Cei de la General Electric veniseră de mai multe ori la Galaţi. Iniţial doreau să cumpere o clădire, însă până la urmă aleseseră varianta de a închiria două spaţii. Iniţial se creau 100 de locuri de muncă, urmând ca în decurs de câţiva ani să se ajungă la 300 de oameni angajaţi”, explică şi Cătălin Aramă, directorul Parcului de Soft. Putem spune că investiţia în soft s-a oprit în gropile dintre Drajna şi Slobozia.
O subsidiară a General Electric a ajuns, totuşi, în judeţul Galaţi, însă nu în oraş, ci la Băleni. În 2013, compania americană a finalizat instalarea turbinelor pentru un proiect producţie a energiei eoliene de 50 MW al distribuitorului de gaze şi electricitate GDF SUEZ Energy România, din grupul GDF SUEZ.  Parcul eolian  poate  furniza electricitate pentru 15.000 de gospodării.

Investiţia americanilor este totuşi minoră, comparativ cu un alt proiect similar din România.  Compania a livrat turbine pentru cel mai mare parc eolian de pe uscat din Europa, cel de 600 MW de la Fântânele/Cogealac - judeţul Constanţa al grupului ceh CEZ, care poate alimenta un milion de gospodării. De asemenea, GE va livra turbine pentru un parc eolian de 17,5 MW al companiei Energia Verde Ventuno din localitatea Cerna, judeţul Tulcea, care va putea furniza electricitate pentru 7.000 de gospodării.

Infrastructura ne omoară

Faptul că Galaţiul este văduvit de infrastructură este puternic resimţit de mediul economic. În comparaţie, Iaşul, care a investit în retehnologizarea aeroportului a avut numai de câştigat de pe urma acestei investiţii. „Ceea ce s-a întâmplat la Iaşi, cu proiectele Tehnopolis şi Palace s-ar fi putut întâmpla şi la Galaţi. Lipsa infrastructurii este determinantă pentru fuga investitorilor de această zonă. Mai mult, ca şi exemplu, în timp ce Iaşiul are parte de un adevărat boom, noi mergem spre regres. Numai prin intermediul Parcului de Soft au fost create peste 2.000 de locuri de muncă, în industria IT. Din păcate, de la un timp, se simte din ce în ce mai mult teama investitorilor de a veni aici, teamă cauzată tocmai de lipsa unui aeroport”, a spus Cătălin Aramă. „Infrastructura este un factor determinant în dezvoltarea mediului economic, ori tocmai din cauza acestei lipse, la Galaţi se simte un regres”, a mai spus acesta.

Legislaţia, altă problemă

România trebuie să lucreze la îmbunătăţirea clarităţii legislaţiei, întrucât investitorii au nevoie de perspective pe termen lung, a declarat John Rice, vicepreşedinte al General Electric (GE), una dintre cele mai mari companii la nivel mondial. "Trebuie îmbunătăţită claritatea legislaţiei, investitorii vor perspective pe termen lung. Am încuraja Guvernul să lucreze la asta. Sunt importante şi calitatea angajaţilor şi a educaţiei", a afirmat Rice, la Bucureşti, într-o întâlnire cu presa. El s-a întâlnit la Bucureşti cu oficiali din Guvern şi cu reprezentanţi ai clienţilor şi partenerilor de afaceri ai GE în România.
GE deţine două fabrici în România, una de echipamente petroliere în Ploieşti, pe care a cumpărat-o în 2013 de la compania americană Lufkin, şi o unitate de producţie de componente pentru motoare de avioane, în Bucureşti.

Anul trecut, GE a anunţat că analizează posibilitatea extinderii capacităţii fabricii din Ploieşti cu echipamente pentru forajul off-shore. Rice a spus că fabricile GE din România activează pe segmente de afaceri care sunt în creştere pe termen lung, dar, din cauza scăderii preţului petrolului, divizia de petrol şi gaze a grupului american estimează pentru acest an venituri în stagnare la nivel global, fiind posibilă însă şi o reducere de până la cinci la sută. GE derulează anual, doar prin cele două fabrici din România, exporturi anuale de bunuri şi servicii în valoare de peste 70 milioane de dolari.
Grupul GE a raportat în anul 2013 cu venituri de 146 miliarde de dolari şi un profit net de 14 miliarde de dolari.

Preluare Viata Libera Galati - Liviu Ghinea 

Campania "1 leu pentru Dragos"

Astazi e JOI 29.01.2014 si ne propunem ca in fiecare JOI sa donam.  " 1 leu pentru Dragos" ne face ca Joia ne mobilizam, donam si postam pozica fiecare pe wall-ul personal (facebook), asa vom putea motiva mai multi donatori. Sa nu va fie rușine, ajutați un copil, INDIFERENTA UCIDE. ~~ Share-uriti ~~ pentru o vizualizare mai buna.
Nicoleta Donose
RO 84 RZBR 0000 0600 0921 9701 Raiffeisen Bank

Galatiul si eroii lui, Stiati ca?

 Sursa imaginilor si a textului este Viata Libera Galati 

În aceste zile urma să fie inaugurat, cu recunoştinţă, „Monumentul apărătorilor oraşului Galaţi 7 – 9 ianuarie 1918”, însă proiectul Consiliului Judeţului, derulat prin Muzeul de Istorie, aprobat şi de Ministerul Culturii, aşteaptă încă avizul Primăriei. Pentru că zona Stirex de pe str. Brăilei, unde a fost şi unde ar urma să fie refăcut monumentul în memoria eroismului gălăţean, distrus în anii comunismului, face parte dintr-un Plan de Urbanism Zonal, care cuprinde şi îndreptarea unei părţi din strada Traian, şi planul nu este gata, şi monumentul aşteaptă, am aflat de la directorul Muzeului de Istorie, prof. Cristian Căldăraru. Deşi avizul Ministerului, care părea să fie mai dificil de obţinut, a fost primit încă din iulie, nu a fost posibilă marcarea evenimentului prin inaugurarea monumentului în aceste zile, aşa cum sperau iniţiatorii proiectului în valoare de aproape 450.000 lei, preşedintele CJ Nicolae Bacalbaşa şi consilierul judeţean Florinel Petru Gasparotti.

„Oraşul roşu”? Da, de sângele eroilor!

Despre bătălia sângeroasă din iarna lui 1918 din Valea Ţiglinei, unde, ca şi la Mărăşeşti, s-a spus „Pe aici nu se trece!”, se ştie încă nemeritat de puţin! Luptele din 7 – 9 ianuarie 1018, când o mână de soldaţi, marinari, pompieri, poliţişti şi civili, 500 de oameni, au făcut să se predea o armată rusească de 12.000 de oameni (o luptă de unul la 24!), celebrul Corp Siberian rus, au făcut din Galaţi ultima barieră în calea unui cotropitor foarte bine înarmat. Răzvrătiţi, pe fondul declanşării revoluţiei roşii bolşevice, ruşii intenţionau să prade şi să ardă oraşul, să ucidă şi să devasteze, aşa cum făcuseră în Basarabia. Şi poate că Europa ar fi fost contaminată de bolşevism în mai mare măsură (deja, în Ungaria bolşevicii luaseră puterea!), dacă n-ar fi spus „Nu!” gălăţenii.

Un an şi jumătate de asediu, comparat cu cel al Stalingradului, bombardamentele lungi, mai violente decât pe front, foamea, frigul şi bolile indurate, sângeroasa Bătălie a Galaţiului din 1918, cu soarta hotărâtă printr-un cumplit atac la baionetă, a făcut ca după război două mari state să ne recunoască eroismul, acordând oraşului două înalte medalii. Astfel, pe 25 mai 1921, generalul Pietro Badoglio, şeful Marelui Stat Major al Armatei Italiene, a venit personal la Galaţi ca să acorde acestui oraş, pentru jertfe şi eroism, Crucea de Război a Italiei! Marele fotograf Makşay a surprins evenimentul, fotografiile fiind păstrate la Muzeul gălăţean de Istorie (imaginea 1, din galeria foto).

Pe 21 octombrie 1922, şi generalul Henri Mathias Berthelot, fostul şef al Misiunii Franceze în România, care a coordonat rezistenţa noastră în război pe cel mai lung front din Europa, oferea gălăţenilor, din partea Franţei, înalta decoraţie Croix de la Guerre. Această Cruce de Război franceză (imaginea 2, din galeria foto) nu s-a acordat decât Galaţiului, Iaşului, devenit capitală a unei Românii mici înţesate de refugiaţi, şi oraşului Giurgiu, locul unde s-a semnat cu sânge ultima pagină a războiului. Şi să nu uităm că gălăţenii, mulţi înrolaţi în Regimentul 11 Siret, au scăldat în sânge şi câmpurile de luptă de la Mărăşti, Mărăşeşti sau Oituz, iar generalul Eremia Grigorescu a fost gălăţean.

Generalii Berthelot şi Badoglio, la Galaţi!

Numele Berthelot, care fusese dat interbelic şi actualei străzi Bălcescu, a fost acordat recent Pieţei din Micro 40. Despre generalul Italian Pietro Badoglio, prim duce de Addis Abeba, prim marchiz de Sabotino, ştim că a ajuns vicerege şi apoi guvernator al Etiopiei, prim-ministru al Italiei, se ştiu bune şi rele. În ciuda unei opoziţii iniţiale, el a aderat fascismului lui Mussolini. A fost acuzat chiar de crime de război după ce, în 1935, a dus în Libia un război chimic (a folosit „gazul muştar” – iperita, utilizată întâi de nemţi în Primul Război Mondial şi interzis de Convenţia de la Haga).

Veţi mai afla Despre Bătălia Galaţiului şi bătălia lui Fernic cu guvernanţii

Vom continua şi în numerele viitoare ale "Vieţii libere" micul nostru serial despre Bătălia Galaţilor cu câteva amănunte măcar despre eroismul românilor la 1918, dar şi despre uriaşul scandal legat de industria de război gălăţeană, cu acuzaţii grave aduse guvernanţilor de senatorul Gheorghe Fernic, patronul Şantierului Naval.
Sursa imaginilor si a textului este Viata Libera Galati

Dragos Donose - noi ii putem da o sansa

Dragos este un copilas de 2 ani si jumatate. el a fost diagnosticat la un spital din Romania cu cardiomiopatie dilatativa, o malformatie a inimii foarte grava. Copilul are nevoie de confirmarea acestui diagnostic la o clinica in strainatate eventual transplant. Pentru moment trebuiesc stransi banuti ca Dragos sa poata beneficia de consultatiile respective. Dragos impreuna cu familia astazi 03. ianuarie au plecat spre Belgia. Drumul va dura in principiu 2-3 zile. Datorita faptului ca medicii nu recomandau zborul cu avionul pentru Dragos, familia a plecat cu masina. Pe data de 12 ianuarie vor avea primul consult la clinica St Luc urmand ca pe 20 ianuarie sa fie consultat si la clinica din Groningen ( Olanda). O sa continuam sa strangem banuti , costurile sunt destul de mari si speram ca impreuna sa il ajutam !!! Un an nou fericit si cu multa sanatate. Pentru cei care vor sa faca contracte de sponsorizare sau mecenat cu familia, eu am procura notariala. Numarul meu este 0742204192.
Tot odata pe facebook mai este un grup unde fiecare poate licita un lucru, un obiect si banutii castigati ulterior donati familiei
https://www.facebook.com/groups/1472678429623708/

Imi doresc - 2015

Imi doresc de la 2015 un oras mai curat, cu mai putina zapada chiar si la o saptamana de la ultima ninsoare,
Semnati petitia http://www.petitieonline.com/galati_2015#form
Imi doresc un oras cu un cinematograf,
Imi doresc un oras cu teatru de papusi intr-o locatie proprie,
Imi doresc un oras cu o zona de promenada istorica, (centrul orasului)
Imi doresc un oras port la Dunare si infrastructura necesara pentru a invia turismul in zona,
Semnati petitia http://www.petitieonline.com/galati_2015#form
Imi doresc un oras cu mai putine supermaketuri si mai multe institutii de cultura care sa nu fie ingramadite intr-un apartament de bloc,
Imi doresc un oras al carui sistem de sanatate sa functioneze, fara a astepta cu copilul la urgente OFICIAL 2 ore pana sa te bage cineva in seama
Imi doresc un oras care sa aiba infrastructura si cai de comunicare mai bune cu celelalte orase,
Imi doresc sa se dea avantaje fiscale investitorilor pentru a crea locuri de munca,
Imi doresc ca si cei de langa mine sa fie mai responsabili sa pastreze si sa conserve ceea ce i se ofera inca in acest oras.
Stiu ca numai noi impreuna societatea civila o putem face, din pacate asta e singura cale, fara aceste lucruri o sa fie greu pentru noi. Sunt curios si cati isi doresc acest lucru, semnand petita.

Pretul benzinei - 2,2 lei

Cea mai mare povară în preţul carburanţilor sunt taxele puse de stat. Chiar dacă este pentru prima dată în ultimii ani când benzina nu s-a mai scumpit la început de an, de prea multe ieftiniri la pompă nu vom mai avea parte. Benzina costă puţin peste 5 lei pe litru şi asta după scăderea cu 50% a prețului barilului de petrol, în doar jumătate de an.

Fără taxele puse de stat, un litru de benzină ar costa mai puţin decât o sticlă de apă plată. Dacă scoatem TVA-ul, acciza şi supraacciza introdusă anul trecut de stat, un litru de benzină ar costa doar 2 lei şi 20 de bani. Ceea ce înseamnă că taxele reprezintă aproape 60% din preţul final.
În acest moment, ponderea taxelor în preţul final al carburanţilor este cea mai mare din ultimii şase ani. Astfel, degeaba preţul petrolului a scăzut pe plan internaţional la mai puţin de 60 de dolari pe baril. Accizele introduse de guvernanţi fac aproape imposibilă ieftinirea benzinei şi motorinei sub 5 lei pe litru.
Preţul benzinei fără taxe este mai mic decât în 2011, însă de atunci Guvernul a majorat la fiecare început de an valoarea accizei aplicată combustibililor, iar anul trecut a introdus şi o suprataxă de 7 eurocenţi. Înainte de fiecare scumpire, în faţa benzinăriilor s-au format cozi. Aşa a fost şi când preţul carburanţilor a ajuns la 6 lei pe litru.
După zeci de scumpiri anuale, în iunie 2014, carburanţii au atins cea mai mare valoare din istoria României. În România, cel mai scump sortiment de carburant a depășit valoarea de 7 lei pe litru.
Statul şi-a propus să încaseze 490 milioane de euro din supraacciza de 7 eurocenti introdusă în aprilie, iar de anul acesta, suma să ajungă la jumătate de miliard de euro.
Cu aceşti bani, fostul ministru al Transporturilor, Dan Şova, promitea să finanţeze construcţia a aproape 700 de kilometri de autostradă.
Din păcate, banii încasaţi au fost mai puţini decât înainte de introducerea taxei, iar autostrăzile întârzie să apară.

Sursa DIGI 24