* Compania americană urma să facă 300 de angajări la Parcul de Soft, însă, după un accident pe drumul spre Galaţi, investiţia a fost suspendată * "Condiţii vitrege pe piaţă": lipsa unei infrastructurii moderne de transport alungă investitorii
Preluare Viata Libera Galati - Liviu Ghinea
Galaţiul, ca judeţ, se poate lăuda cu un lung şir de investiţii ratate, investiţii ce ar fi creat zeci de mii de locuri de muncă şi ce ar fi adus venituri semnificative la bugetul local. Incompetenţa autorităţilor, delăsarea sau interesele obscure, transformă Galaţiul încet, dar sigur, într-un pol al sărăciei. „Faultarea” mediului economic de către politică aduce deservicii uriaşe comunităţii şi are un efect de bumerang, resimţit de absolut toate palierele sociale. Cele 40 de milioane de euro şi 3.000 de locuri de muncă aduse de japonezii de la Yazaki şi pierdute în detrimentul Brăilei nu sunt un caz singular.
Cătălin Fetecău, decanul Facultăţii de Inginerie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” Galaţi, prezent în cursul acestei săptămâni la dezbaterea organizată de „Viaţa liberă” şi asociaţia Danube Media Center, pe tema ocupării forţei de muncă, a avertizat, spre exemplu, că în următorii ani, în cazul în care nu se vor face paşi importanţi dinspre politic înspre economic, inclusiv mediul universitar gălăţean ar putea dispărea. „În acest moment, Universitatea Dunărea de Jos are un număr de aproximativ 12.000 de studenţi, faţă de 17.000, cât aveam la începutul crizei. În acest ritm, în 10-15 ani, în cazul în care mediul economic nu va fi sprijinit, şi mediul universitar s-ar putea stinge”, a explicat acesta.
Cătălin Fetecău, decanul Facultăţii de Inginerie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” Galaţi, prezent în cursul acestei săptămâni la dezbaterea organizată de „Viaţa liberă” şi asociaţia Danube Media Center, pe tema ocupării forţei de muncă, a avertizat, spre exemplu, că în următorii ani, în cazul în care nu se vor face paşi importanţi dinspre politic înspre economic, inclusiv mediul universitar gălăţean ar putea dispărea. „În acest moment, Universitatea Dunărea de Jos are un număr de aproximativ 12.000 de studenţi, faţă de 17.000, cât aveam la începutul crizei. În acest ritm, în 10-15 ani, în cazul în care mediul economic nu va fi sprijinit, şi mediul universitar s-ar putea stinge”, a explicat acesta.
General Electric şi Parcul de Soft
Începând din anul 2008, Galaţiul ar fi trebuit să devină unul dintre punctele importante pe harta subsidiarelor General Electric, una dintre cele mai importante firme la nivel mondial, firmă cu domenii diversificate de activitate. Motoare de avioane, soft, industria petrolieră, căi ferate, toate se găsesc în portofoliul mamutului american. Cu câteva milioane de euro investiţi, cei de la General Electric urmau să-şi aducă pe malurile Dunării una dintre subsidiarele ce se ocupau de soft. Compania urma să facă 300 de angajări la Galaţi şi să închirieze un etaj din Parcul de Soft. Părea că nimic nu mai are cum să oprească vărsarea banilor spre malurile Dunării. Numai că, exact ca în legile lui Murphy, lucrul care putea merge prost a mers prost.
„O delegaţie a lor a aterizat la Bucureşti şi veneau spre Galaţi pentru a perfecta actele. Pe drum, în apropiere de Slobozia, au avut un accident de maşină. Şeful delegaţiei, care era un american, a întrebat atunci dacă drumurile sunt la fel până la Galaţi. Când a primit un răspuns afirmativ, a spus că nu are rost să semneze actele în aceste condiţii, a întors maşina şi duşi au fost”, ne-a declarat Marian Filimon, preşedintele Patronatului IMM-urilor din Galaţi.
Bineînţeles, pentru a nu supăra pe nimeni, cei de la General Electric au trimis o comunicare către Primăria Galaţi, prin care a informat municipalitatea că îngheaţă momentan investiţia, datorită "condiţiilor vitrege de piaţă".
Bineînţeles, pentru a nu supăra pe nimeni, cei de la General Electric au trimis o comunicare către Primăria Galaţi, prin care a informat municipalitatea că îngheaţă momentan investiţia, datorită "condiţiilor vitrege de piaţă".
“Cei de la General Electric veniseră de mai multe ori la Galaţi. Iniţial doreau să cumpere o clădire, însă până la urmă aleseseră varianta de a închiria două spaţii. Iniţial se creau 100 de locuri de muncă, urmând ca în decurs de câţiva ani să se ajungă la 300 de oameni angajaţi”, explică şi Cătălin Aramă, directorul Parcului de Soft. Putem spune că investiţia în soft s-a oprit în gropile dintre Drajna şi Slobozia.
O subsidiară a General Electric a ajuns, totuşi, în judeţul Galaţi, însă nu în oraş, ci la Băleni. În 2013, compania americană a finalizat instalarea turbinelor pentru un proiect producţie a energiei eoliene de 50 MW al distribuitorului de gaze şi electricitate GDF SUEZ Energy România, din grupul GDF SUEZ. Parcul eolian poate furniza electricitate pentru 15.000 de gospodării.
O subsidiară a General Electric a ajuns, totuşi, în judeţul Galaţi, însă nu în oraş, ci la Băleni. În 2013, compania americană a finalizat instalarea turbinelor pentru un proiect producţie a energiei eoliene de 50 MW al distribuitorului de gaze şi electricitate GDF SUEZ Energy România, din grupul GDF SUEZ. Parcul eolian poate furniza electricitate pentru 15.000 de gospodării.
Investiţia americanilor este totuşi minoră, comparativ cu un alt proiect similar din România. Compania a livrat turbine pentru cel mai mare parc eolian de pe uscat din Europa, cel de 600 MW de la Fântânele/Cogealac - judeţul Constanţa al grupului ceh CEZ, care poate alimenta un milion de gospodării. De asemenea, GE va livra turbine pentru un parc eolian de 17,5 MW al companiei Energia Verde Ventuno din localitatea Cerna, judeţul Tulcea, care va putea furniza electricitate pentru 7.000 de gospodării.
Infrastructura ne omoară
Faptul că Galaţiul este văduvit de infrastructură este puternic resimţit de mediul economic. În comparaţie, Iaşul, care a investit în retehnologizarea aeroportului a avut numai de câştigat de pe urma acestei investiţii. „Ceea ce s-a întâmplat la Iaşi, cu proiectele Tehnopolis şi Palace s-ar fi putut întâmpla şi la Galaţi. Lipsa infrastructurii este determinantă pentru fuga investitorilor de această zonă. Mai mult, ca şi exemplu, în timp ce Iaşiul are parte de un adevărat boom, noi mergem spre regres. Numai prin intermediul Parcului de Soft au fost create peste 2.000 de locuri de muncă, în industria IT. Din păcate, de la un timp, se simte din ce în ce mai mult teama investitorilor de a veni aici, teamă cauzată tocmai de lipsa unui aeroport”, a spus Cătălin Aramă. „Infrastructura este un factor determinant în dezvoltarea mediului economic, ori tocmai din cauza acestei lipse, la Galaţi se simte un regres”, a mai spus acesta.
Legislaţia, altă problemă
România trebuie să lucreze la îmbunătăţirea clarităţii legislaţiei, întrucât investitorii au nevoie de perspective pe termen lung, a declarat John Rice, vicepreşedinte al General Electric (GE), una dintre cele mai mari companii la nivel mondial. "Trebuie îmbunătăţită claritatea legislaţiei, investitorii vor perspective pe termen lung. Am încuraja Guvernul să lucreze la asta. Sunt importante şi calitatea angajaţilor şi a educaţiei", a afirmat Rice, la Bucureşti, într-o întâlnire cu presa. El s-a întâlnit la Bucureşti cu oficiali din Guvern şi cu reprezentanţi ai clienţilor şi partenerilor de afaceri ai GE în România.
GE deţine două fabrici în România, una de echipamente petroliere în Ploieşti, pe care a cumpărat-o în 2013 de la compania americană Lufkin, şi o unitate de producţie de componente pentru motoare de avioane, în Bucureşti.
GE deţine două fabrici în România, una de echipamente petroliere în Ploieşti, pe care a cumpărat-o în 2013 de la compania americană Lufkin, şi o unitate de producţie de componente pentru motoare de avioane, în Bucureşti.
Anul trecut, GE a anunţat că analizează posibilitatea extinderii capacităţii fabricii din Ploieşti cu echipamente pentru forajul off-shore. Rice a spus că fabricile GE din România activează pe segmente de afaceri care sunt în creştere pe termen lung, dar, din cauza scăderii preţului petrolului, divizia de petrol şi gaze a grupului american estimează pentru acest an venituri în stagnare la nivel global, fiind posibilă însă şi o reducere de până la cinci la sută. GE derulează anual, doar prin cele două fabrici din România, exporturi anuale de bunuri şi servicii în valoare de peste 70 milioane de dolari.
Grupul GE a raportat în anul 2013 cu venituri de 146 miliarde de dolari şi un profit net de 14 miliarde de dolari.
Grupul GE a raportat în anul 2013 cu venituri de 146 miliarde de dolari şi un profit net de 14 miliarde de dolari.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu